Formația de mandoline al Școlii Gimnaziale ”Petri Mor” din Nușfalău s-a înființat în 1975 (de 40 de ani) și este condusă de Gonczi Sandor. Instrumentul predominant este mandolina, iar pe lângă acesta, copii mai cântă și la pian, chitară, vioară etc. Membrii echipei variază între 20-34 în ultimii 10 ani. Scopul creării formației a fost învățarea copiilor din mediul rural să cânte la diferite instrumente muzicale.

Pentru copii, muzica aduce multe beneficii: îmbunătățește memoria, sporește capacitatea de gândire, conferă încredere în sine,îi învață să fie răbdători, îi ajută să relaționeze și le stimulează creativitatea. În cei 40 de ani, aproximativ 500 de copii au fost învățați să cânte la instrumente muzicale. Corul cântă de la cântece populare la cântece religioase. Formația participă la diferite concursuri de muzică atât la nivel județean cât și național, câștigând premiul întâi de cele mai multe ori, totodată participă și la evenimentele organizate la nivel local.

În Nușfalău au existat în mod constant formații de dansuri populare încă din 1950, care au participat la diferite evenimente organizate atât la nivel local cât și în alte localități. Din 1993 echipa poartă numele Formația de dansuri populare ”Árvalányhaj”. Din 2009 aparține de ”Asociația Culturală Baro Banffy Gyorgy”.

Formația colectează, prezintă și editează valorilor culturale, spirituale, materiale ale populației de pe Valea Barcăului. Repertoriul lor  este unul foarte vast începând de la dansuri populare sălăjene maghiare la dansuri moldovenești sau alte tipuri de dansuri care reprezintă zona noastră.

Orchestrele de lăutari romi au avut un rol foarte important în viața culturală a satelor. Nu exista nuntă sau petrecere fără ca o „bandă” să cânte muzica de joc. Vorbesc despre mijlocul secolului XX. Dacă atunci în fiecare localitate existau orchestre de lăutari, la sfârșitul secolului numărul lor a scăzut foarte mult. Pierderea a fost una imensă. Ei au fost cei care au păstrat și transmis mai departe cântecele populare și doinele noastre.

Băiețelul, de îndată ce putea ține vioara și arcușul în mână, era deja prezent în formație, absorbind sunetele, iar dacă nu reușea să cânte bine, bătrânul primar (prímás = vioara principală) îl privea sever. Așa au învățat să cânte fără a cunoaște notele muzicale. Dacă cineva cânta curat, se spunea despre el că „are ureche de țigan”. Câte formații erau, atâția vioriști principali (prímáși). Doi nu încăpeau niciodată în aceeași trupă.

În sat erau cunoscuți primarii: Jóska (anii 1930–40), apoi Ricsi, iar mai târziu ginerele său Sanyi (Csengettyűs László). Din anii ’50 și până la moartea sa în 1996, cel mai bun prímás din zonă a fost Gyuku în anii ’50–60, apoi judecătorul (Csorba János), din anii ’70 până la moartea sa în 2012.

În anii ’70, directorul de școală de atunci a adunat pe cei care știau să cânte și a format o orchestră de lăutari. Avea peste 20 de membri (vioară principală, vioară secundă, contrabas, acordeon). Au câștigat concursuri la nivel național. În anii ’90, orchestra era formată din Sanyi, János (primari), Vilmos, Tári, Zoli (vioriști secundari), Pengő (contrabas), Laci (acordeonist) – o adevărată raritate în acele vremuri, însă mergeau frecvent și în Ungaria, unde erau bine cunoscuți.

Demnă de laudă este inițiativa lui Csorba János de a transmite această meserie străveche familiei sale: ginerelui Laci și nepoților săi (Lacika, Marius). Au avut noroc și de Birtalan Józsi, descendent al unei familii de muzicieni din Boghiș (ne-romi), care i-a adunat și, sub numele de „Orchestra Clopoțeilor” (Csengettyűs), activează și astăzi, având următoarea componență:

• Birtalan Józsi (taragot)

• Varga Marius (vioară)

• Csengettyűs László – zis „Csiri” (vioară)

• Varga Zoltán (vioară secundă)

• Varga Laci (acordeon)

• Varga Lacika (contrabas)

Iar fiii lui Lacika, la viori de jumătate și trei sferturi, asigură viitorul orchestrei. În zonă sunt considerați un unicat.

A cigányzenekarok nagy szerepet játszodtak a települések kulturális éltében. Nem volt lakodalom, vígaszság , hogy ne egy “ banda’’ húzza a talpalávalót. Beszélek a XX. század közepéről. Ha akkor minden helységben voltak cigányzenekarok, a század végén számuk nagyon megcsappant.

A veszteség nagyon nagy. Ők voltak azok, akik megőrizték és továbbadták népdalainkat, nótáinkat. A kicsi fiu amikor már meg tudta fogni a hegedűt és a vonót, ott volt ő is a bandába és szívta magába a hangot s ha nem sikerült jól kifogni a hegedűn, az öreg prímás ránézett. Így tanultak meg hangjegyek ismerete nélkül zenélni. Ha valaki tisztán tudott énekelni, azt mondták ’’ cigány füle van’’. Ahány prímás volt annyi banda. Kettő együtt egy bandába nem fért meg.

Nagyfaluban ismert prímások Jóska (30-40-es évek) Ricsi majd a veje Sanyi (Csengettyűs László). Az 50-es évektől 1996-ig (haláláig) a környék legjobb prímása Gyuku az 50-60-as években, majd a bíró ( Csorba János) a 70-es évektől haláláig (2012). A 70-es években az akkori iskolaigazgató összeszedte a zenélni tudókat és egy cigányzenekart alakított. Több mint 20 taggal (prímás, kontrás, bőgős, harmónikás). Országos szintű versenyeket nyertek.

A 90-es években Sanyi, János (prímások) Vilmos, Tári, Zoli (kontrások), Pengó (bőgős) Laci (harmónikás) alkotta zenekart, már fehérhollónak számították, de rendszeresen átjártak magyarországba is muzsikálni és ott is ismertek voltak. Dícséretes Csorba János törekvése, hogy családtagjai (Laci veje), unokái (Lacika, Marius) vigyék tovább ezt az ősi mesterséget. De szerencséjuk volt Birtalan Józsival, aki egy bagosi ( nem roma) zenész család sarja összefogta őket s mint Csengettyűs zenekar ma is működnek a következő felállásban: Birtalan Józsi (tárogató), Varga Marius( hegedű), Csengettyűs László- Csiri (hegedű) Varga Zoltán (kontrás), Varga Laci (harmónikás), Varga Lacika( bőgős) és Lacika fiai feles és háromnegyedes hegedűn biztosítják a zenekar jövőjét.

A környéken unikumnak számítanak.

Corul bisericii reformate există încă din anul 1945, când dascălul Végh Béla a alcătuit primul cor. Corul era și este condus de dascălul bisericii, care este și dirijor al corului bisericesc. Din anul 1961 începe o nouă perioada a corului sub conducerea dascălului Benedek Ferenc, care reorganizează corul și a alcătuit un cor de patru părți. Acesta cântă în mare parte cântece din cartea ”Halleljua”.

După ce s-a pensionat Benedek Fernec 1989, următorul dacăl, cel care este și astăzi dascălul bisericii este Boér László. El a reorganizat corul de patru părți în anul 2003. Începând cu acest an, se fac săptămânal repetiții. Ei cântă la fiecare întâlniri de cor, la săptămâni de rugăciune, sau în alte localități, atât din țară cât și din străinătate,  unde sunt chemați. Între timp a apărut o nouă carte de cântece religioase, de unde sunt alese piese pe care corul le cântă.

Asociația Multiculturală „Nu-Mă-Uita” este o organizație non-profit, înființată în anul 2012, la inițiativa a cinci membri fondatori.

Scopul asociației este păstrarea și transmiterea valorilor culturale naționale și ale minorităților, precum și acceptarea și respectarea obiceiurilor diferitelor naționalități (română, maghiară, slovacă, romă). Pentru atingerea acestor obiective, Asociația sprijină atât material, cât și moral formațiile culturale din localitate, dar și persoanele talentate, deopotrivă adulți și copii. În cadrul Asociației funcționează grupul de teatru „Nu-Mă-Uita”, precum și un ansamblu de dansuri, care oferă multor copii posibilitatea de a învăța dansul și de a se recrea.

LS THALIA – GRUPUL DE TEATRU
Grupul de teatru a fost înființat în anul 2009. De mai multe ori a participat cu succes la Festivalul de Teatru pentru Elevi „Partiumi” de la Șimleu Silvaniei. Numărul membrilor variază, iar spectacolele puse în scenă sunt diverse: adaptări de basme, scenete vesele, comedii țărănești, drame și montaje muzical-coregrafice. Alegerea pieselor se face în comun, iar decizia finală aparține majorității. Grupul a participat de două ori și la Festivalul de Teatru pentru Elevi din județul Sălaj, de fiecare dată de când există secțiune de spectacole în limba maghiară.

Membrii sunt entuziaști și privesc cu bucurie fiecare provocare.

Conducător de grup: Somogyi Vengli Judith.

A Kéknefelejcs Multikulturális Társaság, egy non-profit szervezet, amely 2012-ben öt alapító tag szervezésével jött létre.

A Társaság célja a nemzeti és kisebbségi kulturális értékek őrzése és továbbadása, valamint a különböző nemzetiségek (román, magyar, szlovák, roma) népszokásainak kölcsönös elfogadása és tisztelete. A kitűzött célok megvalósítása érdekében a Társaság anyagilag és szellemileg is támogatja a település kulturális társulatait, valamint a tehetséges egyéneket, felnőtteket és gyerekekeket egyaránt.

A Társaság keretein belül működik a Kéknefelejcs színjátszócsoport, valamint egy tánccsoport, amely számos gyerek számára biztosít tánctanulási és kikapcsolódási lehetőséget. LS THALIA – SZINJATSZO CSOPORT 2009 –ben alakult a szinjátszó csoport. Több alkalommal sikerrel vett részt a szilágycsehi Partiumi Diákszinjatszó Fesztiválon. Tagjainak száma váltakozó. A műsorra tűzött darabok változatosak: mesefeldolgozás, vidám jelenet, parasztkomédia, dráma, zénes-táncos összeállitás. A darabok kiválasztásában mindenki részt vesz, a többség dönti el melyiket választja.

A szilágymegyei Diákszinjátszó Fesztiválon is jelen volt a csoport két alkalommal is , tulajdon képpen, azóta mióta van magyar nyelvű előadás is. A tagok lelkesek és szivesen néznek szembe a kihivasokkal.

Csoportvezető: Somogyi Vengli Judith.

Biserica baptistă are un cor de cantece și un cor instrumental. Corul  de cântece s-a înființat de când există biserica baptistă în Nușfalău și are 50 de membri, iar corul instrumental s-a înființat în 1976 și are 25-28 membri. În biserica Baptistă joacă un rol important corul instrumental și muzica vocală. Acestea cântă la fiecare adunare și la alte evenimente organizate. ” Mulțumim Domnului pentru membri corurilor, pentru dirijorul corului, cei care conduc aceste formații.”

A tulipán férfi dalcsoport 2013-ban alakult a nótázást szerető 10 helybeli férfi alapitásával.

Első fellépésük épp a falu fennállásának 800. évfordulojára esett. Az eltelt két évben több előadása is volt a csoportnak, különböző rendezvényeken, falu napokon, megyeszékhelyeken és Magyarországon is.

Előszeretettel énekelnek népdalokat, katonadalokat, műdalokat, nótákat, közimsert rövid operetteket stb.

Azon kevés ének csoportokhoz tartoznak akik a világi dalok mellett szivesen énekelnek a templomban is vallásos énekeket, Isten dicsőitő alkotásokat, amikor csak lehetőségük adódik rá.

“A jövőre nézve gazdagitani szeretnénk repertoarunkat és minnél több szép népdalt, éneket tanulni és énekelni,

Mert ameddig nótázunk,

Jó kedvűek vagyunk

És ha szivvel lélekkel dalolunk,

Vidámak is maradunk!“

Gönczi Sándor.

Ansamblul Folcloric ”Vadrozsak ”din Nușfalău s-a înființat în 2007. Numărul membrilor se schimbă de la an la an.

Ansamblul folcloric a participat în fiecare an la tabăra de dansuri populare din Cehu Silvaniei, exceptând anul 2014.  Ansamblul participă la diferite evenimente organizate atât în țară cât și în străinătate.

În 2014, în Comuna Nușfalău, Somogyi Vengli Judith, conducătorul echipei, a organizat o tabără de dansuri populare unde au participat toți membrii echipei. Instructorii au venit de la Budapesta. Taberele de dansuri populare sunt foarte importante, deoarece copii au posibilitatea să învețe noi tipuri de dansuri și să avanseze din punct de vedere profesional. Formația este împărțită în trei categorii. Copii mari îi învață pe cei mici, astfel că, toate generațiile învață dansuri populare împreună. De obicei tinerii care sunt înaintea examenului de bacalaureat părăsesc formația, deoarece pleacă la facultate, sau încep să lucreze.

Ansamblul folcloric este deschis și așteaptă noi doritori care vor să devină membrii echipei lor.

Ansamblul Folcloric ”Vadrozsak” este prezent la fiecare eveniment organizat la nivel local și colaborează cu Asociația Multiculturală ”Keknefelejcs”, ei organizează împreună diferite evenimente și spectacole.

Carnavalul iernii sau “Farsang” este un obicei străvechi, care sărbătorește înainte de intrarea în postul Paștelui, între Bobotează și “Miercurea Cenușie”. În această perioadă, se organizează baluri mascate cu caracter de carnaval. Oamenii se îmbracă urât și se maschează, pentru a alunga iarna.

Se spune că, spiritele rele ale anotimpului rece se sperie de costumele amuzante și de hărmălaie, lăsând loc sosirii primăverii. În Nușfalău ”farsangul” era sărbătorit între anii 1950-1960, iar în 2007, formația de dansuri populare ”Arvalanyhaj” a început să organizeze asemenea carnavaluri cu scopul de a păstra tradiția. În 6 Februarie 2009, la un asemenea carnaval a fost prezentată Asociația Culturală Baro Banffy Gyorgy.

De atunci în fiecare an, este organizat carnavalul iernii. La acest eveniment participă diferite formații ale satului , precum și alte formații din alte localități.