Orchestrele de lăutari romi au avut un rol foarte important în viața culturală a satelor. Nu exista nuntă sau petrecere fără ca o „bandă” să cânte muzica de joc. Vorbesc despre mijlocul secolului XX. Dacă atunci în fiecare localitate existau orchestre de lăutari, la sfârșitul secolului numărul lor a scăzut foarte mult. Pierderea a fost una imensă. Ei au fost cei care au păstrat și transmis mai departe cântecele populare și doinele noastre.

Băiețelul, de îndată ce putea ține vioara și arcușul în mână, era deja prezent în formație, absorbind sunetele, iar dacă nu reușea să cânte bine, bătrânul primar (prímás = vioara principală) îl privea sever. Așa au învățat să cânte fără a cunoaște notele muzicale. Dacă cineva cânta curat, se spunea despre el că „are ureche de țigan”. Câte formații erau, atâția vioriști principali (prímáși). Doi nu încăpeau niciodată în aceeași trupă.

În sat erau cunoscuți primarii: Jóska (anii 1930–40), apoi Ricsi, iar mai târziu ginerele său Sanyi (Csengettyűs László). Din anii ’50 și până la moartea sa în 1996, cel mai bun prímás din zonă a fost Gyuku în anii ’50–60, apoi judecătorul (Csorba János), din anii ’70 până la moartea sa în 2012.

În anii ’70, directorul de școală de atunci a adunat pe cei care știau să cânte și a format o orchestră de lăutari. Avea peste 20 de membri (vioară principală, vioară secundă, contrabas, acordeon). Au câștigat concursuri la nivel național. În anii ’90, orchestra era formată din Sanyi, János (primari), Vilmos, Tári, Zoli (vioriști secundari), Pengő (contrabas), Laci (acordeonist) – o adevărată raritate în acele vremuri, însă mergeau frecvent și în Ungaria, unde erau bine cunoscuți.

Demnă de laudă este inițiativa lui Csorba János de a transmite această meserie străveche familiei sale: ginerelui Laci și nepoților săi (Lacika, Marius). Au avut noroc și de Birtalan Józsi, descendent al unei familii de muzicieni din Boghiș (ne-romi), care i-a adunat și, sub numele de „Orchestra Clopoțeilor” (Csengettyűs), activează și astăzi, având următoarea componență:

• Birtalan Józsi (taragot)

• Varga Marius (vioară)

• Csengettyűs László – zis „Csiri” (vioară)

• Varga Zoltán (vioară secundă)

• Varga Laci (acordeon)

• Varga Lacika (contrabas)

Iar fiii lui Lacika, la viori de jumătate și trei sferturi, asigură viitorul orchestrei. În zonă sunt considerați un unicat.

A cigányzenekarok nagy szerepet játszodtak a települések kulturális éltében. Nem volt lakodalom, vígaszság , hogy ne egy “ banda’’ húzza a talpalávalót. Beszélek a XX. század közepéről. Ha akkor minden helységben voltak cigányzenekarok, a század végén számuk nagyon megcsappant.

A veszteség nagyon nagy. Ők voltak azok, akik megőrizték és továbbadták népdalainkat, nótáinkat. A kicsi fiu amikor már meg tudta fogni a hegedűt és a vonót, ott volt ő is a bandába és szívta magába a hangot s ha nem sikerült jól kifogni a hegedűn, az öreg prímás ránézett. Így tanultak meg hangjegyek ismerete nélkül zenélni. Ha valaki tisztán tudott énekelni, azt mondták ’’ cigány füle van’’. Ahány prímás volt annyi banda. Kettő együtt egy bandába nem fért meg.

Nagyfaluban ismert prímások Jóska (30-40-es évek) Ricsi majd a veje Sanyi (Csengettyűs László). Az 50-es évektől 1996-ig (haláláig) a környék legjobb prímása Gyuku az 50-60-as években, majd a bíró ( Csorba János) a 70-es évektől haláláig (2012). A 70-es években az akkori iskolaigazgató összeszedte a zenélni tudókat és egy cigányzenekart alakított. Több mint 20 taggal (prímás, kontrás, bőgős, harmónikás). Országos szintű versenyeket nyertek.

A 90-es években Sanyi, János (prímások) Vilmos, Tári, Zoli (kontrások), Pengó (bőgős) Laci (harmónikás) alkotta zenekart, már fehérhollónak számították, de rendszeresen átjártak magyarországba is muzsikálni és ott is ismertek voltak. Dícséretes Csorba János törekvése, hogy családtagjai (Laci veje), unokái (Lacika, Marius) vigyék tovább ezt az ősi mesterséget. De szerencséjuk volt Birtalan Józsival, aki egy bagosi ( nem roma) zenész család sarja összefogta őket s mint Csengettyűs zenekar ma is működnek a következő felállásban: Birtalan Józsi (tárogató), Varga Marius( hegedű), Csengettyűs László- Csiri (hegedű) Varga Zoltán (kontrás), Varga Laci (harmónikás), Varga Lacika( bőgős) és Lacika fiai feles és háromnegyedes hegedűn biztosítják a zenekar jövőjét.

A környéken unikumnak számítanak.