Cultură şi învăţământ

 

Școala Gimnazială "Petri Mór" Nușfalău

 


                                               Dați click pe imagine pentru a accesa pagina web al școlii

Şcoala Gimnazială "Petri Mór" Nuşfalău asigură fiecărui copil educaţia de bază prin educaţia formală care să le permită absolvirea cu rezultate bune a învăţământului general obligatoriu şi continuarea pregătirii la o formă de învăţământ post-gimnazial, iar după încheierea studiilor participarea activă la viaţa societăţii româneşti şi europene.
Începuturile învăţământului organizat în satul Nuşfalău a fost atestat prin documentele laice şi religioase, încă de la începutul secolului al XII-lea (aprox. anul 1600). Petri Mór arată în lucrarea sa: Monografia judeţului Sălaj 1901-1904, că "în Nuşfalău la începutul anilor 1600, există o puternică comunitate religioasă reformată şi în vecinetatea bisericii se află şcoala." Dezvoltarea învăţământului de la începutul secolului al XVII-lea şi până la sfârşitul secolului al XIX-lea cuprinde două perioade:
1. Învăţământul confesional-reformat (1600-1878)
2. Învăţământul comunitar-comunal (1878-1897)
În 1759 începe construirea unui noi şcoli sub rectoratul lui Gazda Samuel şi renovarea şcolii vechi. După introducerea reformei învăţământului din 1777, şcolarizarea elevilor între 7-13 ani devine obligatorie.
În anul 2000 şcoala a sărbătorit 400 de ani de existenţă şi atestarea sa documentară, anul când şcoala a primit numele inspectorului şcolar general "Petri Mor". Determinant pentru viitorul învăţământului din Nuşfalău, rămâne exemplul celor care patru secole s-au dăruit educării a peste 100 de generaţii de elevi.

 

Liceul tehnologic nr. 1 Nușfalău

 

Dați click pe imagine pentru a accesa pagina web al școlii

 

Liceul Tehnologic nr. 1 Nuşfalău, oferă pregătirea elevilor în domeniul mecanic, şi industrie textilă-pielărie, prin liceu tehnologic curs de zi şi seral ruta progresivă, stagii de pregătire practică, cursuri liceale frecvenţă redusă teoretic specializarea ştiinţele naturii.
Pentru elevii din stagii de pregătire practică, profilul mecanic, şcoala oferă posibilitatea obţinerii permiselor de conducere categoria „B" şi „C".
Având în vedere că mulţi elevi din bazinul Barcăului locuiesc la distanţe mai mari şi nu au posibilitate de navetă, şcoala oferă posibilitatea de cazare la internatul şcolii cu o capacitate de patruzeci de locuri, iar servirea mesei se poate face la cantina şcolii.
Şcoala a luat fiinţă în anul 1961, cu denumirea iniţială de „Şcoală Profesională de Mecanici Agricoli". Iniţial s-au pregătit în şcoală elevi doar pentru meseria de mecanici agricoli, ulterior extinzându-se şi la alte specializări tot din domeniul agricol, purtând denumirea de „Şcoală Profesională Agro-Industrială", perioadă în care elevii erau pregătiţi în prima treaptă de liceu şi apoi Şcoala Profesională cu durata de un an şi jumătate.
După 1990, şcoala şi-a extins pregătirea elevilor prin forma liceală de 12 clase, primii absolvenţi fiind în anul 1992, însă la scurt timp această formă nu s-a mai realizat la învăţământul de zi, actualmente fiind învăţământ liceal teoretic cu frecvenţă redusă şi tehnologic ruta progresivă calificarea profesională tehnician în transporturi. Până în 1991, unitatea şcolară a funcţionat sub dublă subordonare, atât din partea Ministerului Agriculturii cât şi din partea Ministerului Învăţământului
Din anul 1992, denumirea şcolii este de „Grup Şcolar Agricol Nuşfalău" iar din anul 1995 au fost înfiinţate şi alte specializări, observându-se un declin în ceea ce priveşte opţiunea pentru meseria de mecanic agricol, urmând ca pregătirea elevilor să se facă la următoarele forme de învăţământ:
  • Liceu tehnologic, calificarea profesională tehnician în transporturi secţia română şi maghiară şi tehnician industrie textilă şi pielărie.
  • Liceu, cursuri de frecvenţă redusă profil real specializarea ştiinţele naturii şi domeniul mecanic calificarea profesională tehnician în transporturi.
  • Stagii de pregătire practică domeniul mecanic calificarea mecanic auto, domeniul industrie textilă şi pielărie calificarea confecţioner produse textile.

  

 

 

Biblioteca ”Arany János” Nușfalău 

 

 

 

S-a înfiinţat în anul 1953 având un fond de carte format din 3010 volume. Primii bibliotecari au fost Kovacs Maria, Fazakas Berta, Totos Ilonka şi Koto Rozsika. Între anii 1963 -1974 Bărnuţiu Olga a fost bibliotecară cu normă întreagă după care s-a desfiinţat postul de bibliotecar. Cei care au urmat-o au desfăşurat o activitate de câteva ore pe săptămână voluntar sau pentru o indemnizaţie nesemnificativă. Aceste persoane au fost: Wolf Erzsebet, Bodis Arpad, Csepei Annamaria şi Posta Rozalia.
În primii ani s-a îmbogăţit fondul de carte mai mult numeric, din păcate tematic a fost cenzurat. În afara clasicilor literaturii universale s-au găsit cărţi cu conţinut politic care promovau ideologia regimului comunist.
După revoluţia din 1989 au intervenit mari schimbări în viaţa bibliotecilor publice din România şi şi-au redeschis porţile în faţa publicului.. În urma unor examene posturile de bibilotecari au fost ocupate de oameni noi, iubitori de carte. Aşa s-a întâmplat şi la Nuşfalău în anul 1990, când Somogyi Vengli Judith a fost numită bibliotecară. 
Foarte multe cărţi cu conţinut depăşit, uzate moral şi fizic, au fost scoase din inventar. Au început să apară cărţi noi, cu conţinut modern.
Italianul Oscar Nardo, proproietarul societății Hanna Instruments SRL, care își desfășoară activitatea în comuna Nușfalău, a hotărât să sprijine biblioteca din Nuşfalău, acordând un ajutor material de 500 milioane lei, care la momentul respectiv era o sumă însemnată. Datorită lui, biblioteca s-a mutat într-un lăcaş nou, recondiţionat. S- a modernizat mobilierul, au apărut primele calculatoare şi au apărut multe cărţi noi pe rafturi. Între anii 2000- 2010 stocul de carte s-a îmbogăţit cu un număr de 1491 volume, din care între anii 2007- 2010 au fost achiziţionate un număr 992 volume: capodoperele literaturii universale, literatura contemporană, albume, atlase, dicţionare, lexicoane . 
În anul 2010, în urma unui proiect, biblioteca a primit patru calculatoare, camere web, imprimantă, scanner şi din aceea clipă utilizatorii bibiliotecii au acces gratuit la internet. 
Paralel cu activitatea în bibliotecă, bibliotecara se ocupă şi cu o formaţie de dansuri populare maghiare, Vadrozsak, care are aproximativ 6o de membrii. Formaţia este cunoscută nu numai în localitate dar şi în judeţ şi peste hotare.
Biblioteca de astăzi este mândria localităţii.

 

 

Meșteșuguri tradiționale din Nușfalău